EL 81 | După alegerea Parlamentului, reforma tratatelor UE intră pe agenda noii Comisii Europene
ITALIANĂ | FRANCEZĂ | GERMANĂ | SPANIOLĂ | GREACĂ | ENGLEZĂ
Alegerea Ursulei Von Der Leyen în funcția de președinte al Comisiei cu votul forțelor pro-europene trimite un semnal important de stabilitate, întărit și de reducerea Rassemblement national în Franța după alegerile legislative. În discursul său principal, ea a anunțat, de asemenea, angajamentul viitoarei Comisii față de reforma tratatului. Astfel, fereastra de oportunitate pentru reformarea Uniunii rămâne deschisă, oricât de complexă. Între timp, istoria continuă să bată la ușile Europei pentru a ajunge în sfârșit la maturitate și a-și asuma responsabilitățile.

Marele an electoral continuă. Opțiunile alegătorilor modelează noi majorități guvernamentale și formează noi echilibre internaționale. În general, se pare că partidele de opoziție sunt recompensate în majoritatea întâlnirilor electorale: victoria forțelor progresiste din Mexic și Regatul Unit se datorează rezultatelor slabe ale guvernelor demisionare din aceste țări; de asemenea, reducerea puternică a puterii lui Modi în India, unde partidul său popular a pierdut majoritatea și este forțat să caute alianțe dificile în Parlament, pare să confirme această tendință. În ceea ce privește viitoarele alegeri din Statele Unite, situația este mai complexă și oarecum imprevizibilă: Trump a ieșit în mare parte nevătămat din numeroase afaceri judiciare datorită sprijinului Curții Supreme și este acum gata să „salveze America”, susținut și de „miracolul din Butler”, un oraș din Pennsylvania unde a supraviețuit unei tentative de asasinat. În ceea ce-l privește pe Biden, care a obținut rezultate semnificative în domeniul economic și al politicii externe, majoritatea cetățenilor americani îl consideră în prezent inapt pentru a-și îndeplini atribuțiile prezidențiale din cauza dificultăților de sănătate și a avansării în vârstă. De aici și decizia de a se retrage din cursă, lăsând Partidului Democrat sarcina de a alege în ultimul moment un nou candidat care să îl poată învinge pe Trump.

În timp ce echilibrele politice internaționale evoluează rapid, rezultatele alegerilor europene trimit în schimb un semnal important de stabilitate: forțele pro-europene au menținut majoritatea în hemiciclul de la Strasbourg, cu o scădere semnificativă doar pentru Verzi, compensată de creșterea popularilor. Desigur, în unele state membre, forțele de extremă dreaptă au obținut rezultate foarte semnificative, în special în Franța. Cu toate acestea, în această țară, decizia președintelui de a dizolva Adunarea Națională și de a convoca alegeri anticipate a accelerat reorganizarea peisajului politic francez: rezistența frontului republican a permis extremei drepte a Rassemblement National să fie încolțită în turul al doilea al alegerilor legislative, depășită atât de stânga unită în noul Front Popular, cât și de coaliția prezidențială. Acest rezultat, pe lângă confirmarea fragmentării peisajului politic francez în trei blocuri de dimensiuni similare, a frustrat, cel puțin pentru moment, ambițiile extremei drepte de a cuceri guvernul național și a confirmat că majoritatea cetățenilor francezi continuă să sprijine forțele politice favorabile procesului de integrare europeană. Nu este încă clar dacă și în ce măsură marja de acțiune a președintelui Macron în politica externă ar putea fi redusă de posibila alegere a unui guvern de centru-stânga de către noua Adunare Națională, dar este foarte probabil ca noul executiv să fie capabil să mențină o linie favorabilă procesului de integrare.

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, împreună cu rezistența forțelor pro-europene într-o țară-cheie precum Franța, a creat condițiile pentru reconfirmarea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. Realegerea, care a avut loc la 18 iulie anul trecut, a avut 401 voturi pentru, 284 împotrivă și 15 abțineri, cu 41 mai multe decât cvorumul necesar. Acest lucru este foarte pozitiv și nu este deloc o concluzie previzibilă. Majoritatea sa, extinsă efectiv pentru a include Verzii, reflectă în esență forțele pro-europene din Parlament, unde chiar și un sprijin parțial din partea conservatorilor eurosceptici, anticipat și sperat de mulți comentatori, ar fi periclitat acest rezultat, creând ambiguități și constrângeri asupra viitoarei direcții politice a Comisiei.
În discursul său programatic, care a asigurat încrederea majorității Parlamentului European, Von der Leyen a ales o abordare ecumenică menită să satisfacă diferitele facțiuni ale coaliției: industria de apărare și lupta împotriva imigrației ilegale pentru populari; planul de locuințe și creșterea investițiilor pentru socialiști; confirmarea Green Deal pentru Verzi (deși punerea sa în aplicare trebuie să fie „pragmatică”); consolidarea pieței europene și combaterea dezinformării pentru liberali. În același timp, datorită presiunii deputaților federaliști - deja reorganizați în noul grup Spinelli - Von der Leyen a afirmat clar angajamentul viitoarei Comisii de a reforma tratatele. Această declarație este cu atât mai importantă cu cât este pentru prima dată când o altă instituție europeană reacționează favorabil la inițiativa de reformă a Parlamentului European, care a deschis oficial procedura în temeiul articolului 48 din TUE printr-o rezoluție din 22 noiembrie anul trecut.

Trebuie remarcat faptul că propunerea lui Von der Leyen nu se referă doar la reforma Tratatului în general, ci o caracterizează atât din punct de vedere al conținutului, cât și al metodei. Pe de o parte, Von der Leyen afirmă că reforma Uniunii și, prin urmare, perspectiva de modificare a Tratatului, ar trebui să se concentreze asupra unor priorități: consolidarea capacității de acțiune a Uniunii (prin urmare, abordarea problemei dreptului de veto), îmbunătățirea politicilor europene (probabil revizuirea distribuției competențelor între UE și statele membre) și consolidarea bugetului (se speră crearea unei adevărate capacități fiscale pentru Uniune). În același timp, Von der Leyen s-a angajat să lucreze pe acest front cot la cot cu Parlamentul European. În acest sens, se speră că actualul Parlament va revendica rezultatele celui precedent și va reafirma propunerea detaliată de reformă a tratatului, elaborată deja de Comitetul AFCO pe baza solicitărilor cetățenilor în timpul Conferinței privind viitorul Europei.
Obiectivul este de a ajunge în primăvară cu o propunere comună din partea Comisiei și a Parlamentului care să fie prezentată Consiliului European, care trebuie să obțină o majoritate fragilă pentru a sprijini deschiderea unei Convenții, probabil în a doua jumătate a anului 2025. Este un obiectiv dificil, dar necesar, care necesită coalizarea eforturilor și atenția tuturor forțelor federaliste și pro-europene din interiorul și din afara Parlamentului European.
În concluzie, la aproape două luni de la alegerile pentru Parlamentul European, este posibil să afirmăm cu ușurare că fereastra de oportunitate pentru reformarea Uniunii rămâne deschisă, chiar dacă este dificil de urmărit. Între timp, istoria continuă să bată la ușile Europei pentru ca aceasta să se maturizeze în sfârșit și să își asume responsabilitățile. Războiul continuu din Ucraina, destabilizarea crescândă a Orientului Mijlociu, posibila revenire a lui Trump la Casa Albă și mișcările Chinei în Asia fac esențială transformarea Uniunii și transformarea sa într-o putere europeană capabilă, liberă de vetourile naționale, în interesul cetățenilor săi și al protejării valorilor sale.

Scrisoarea Europeană este publicată în 7 limbi sub auspiciile Fundației Europene Luciano Bolis, în colaborare cu Uniunea Federaliștilor Europeni, cu ajutorul programului CERV Grant 2023-Proiect 101140644.