EL80 | Alegerile Europene 2024: Lupta dintre federaliștii si nationaliștii europeni abia a inceput

În urma cutremurului politic provocat de rezultatele alegerilor europene, este din ce în ce mai clar că doar construcția unei suveranități europene democratice este singura cale de a opri proiectul de înapoiere democratică și civică realizat de forțele naționaliste și antieuropene.

Prin urmare, la începutul noii legislaturi, este imperativ ca forțele pro-europene să condiționeze sprijinul pentru noua Comisie nu numai de susținerea Ucrainei în rezistența sa fața de agresiunea rusă, ci mai ales de angajamentul de a sprijini Parlamentul European în apelul său de reformare a tratatelor și de a lupta pentru convocarea Convenției.

Alegerile europene recent încheiate au reprezentat un adevărat cutremur în echilibrele politice ale Uniunii și ale multor state membre. Într-un moment extraordinar de dramatic, când războiul a revenit pe Bătrânul Continent, iar bunăstarea democrațiilor noastre este mai amenințată ca niciodată de crize interne și pericole externe, cetățenii europeni au fost chemați să își exprime prin vot nu doar sprijinul pentru un partid, ci și o anumită viziune despre cum va fi viitoarea Uniune Europeană.

La prima vedere, rezultatele nu par atât de frapante: la urma urmei, majoritatea care a guvernat în legislatura trecută, compusă din populari, socialiști și liberali, a pierdut doar aproximativ zece locuri (asigurând totuși aproximativ 403 din 720), astfel că Ursula Von der Leyen va avea șanse mari să rămână președinte al Comisiei Europene. Ea va căuta probabil sprijinul unor deputați suplimentari pe probleme specifice (pornind de la votul majorității absolute necesare pentru realegerea sa), dar nu va avea nevoie de sprijin organic din partea altor partide, cum ar fi verzii sau conservatorii eurosceptici. În plus, în ciuda delirului multor politicieni naționali, nu este posibilă o altă majoritate în afara celei dintre Partidul Popular European, Renew Europe și socialiști.

Cu toate acestea, a existat un șoc. În Franța, partidul de extremă-dreapta și antieuropean Rassemblement National s-a clasat pe primul loc, cu un rezultat de aproape 32% din voturile exprimate, dublând majoritatea prezidențială europenistă a președintelui Macron, care a reacționat prin convocarea de alegeri anticipate pentru Adunarea Națională în puțin mai puțin de o lună. În Germania, Alternative für Deutschland, în pofida scandalurilor și a simpatiilor neonaziste evidente, a obținut 16% din voturi, depășind SPD-ul cancelarului Scholz și devenind cel mai votat partid din estul țării. În general, forțele populiste și eurosceptice au crescut peste tot în Europa, ajungând la aproape un sfert din membrii aleși în Parlamentul European. Aceasta este o tendință de netăgăduit și extrem de periculoasă. Există o parte din ce în ce mai mare a opiniei publice gata să cedeze în fața sirenelor populiștilor și extremiștilor care, în diferitele lor forme (atât de dreapta, cât și de stânga), sunt în mod fundamental uniți de ostilitatea lor față de proiectul de unificare europeană. Dacă în deceniile anterioare această respingere se traducea prin propuneri maximaliste, cum ar fi ieșirea din Uniune, abolirea monedei unice sau desființarea instituțiilor supranaționale, noua strategie a partidelor antieuropene vizează reintroducerea Europei națiunilor, în care interesele egoiste ale statelor individuale vor prevala: este vorba de un adevărat sabotaj din interior al procesului de integrare europeană, deoarece utilizarea continuă a vetourilor naționale ar face Uniunea în esență incapabilă să acționeze și să avanseze politicile sale.

Ascensiunea naționalismului eurosceptic, care riscă să preia puterea în țări-cheie precum Franța, nu poate fi pe deplin înțeleasă dacă nu este pusă în legătură cu impulsurile federaliste tot mai puternice care animă tabăra europenistă. Multă vreme, forțele proeuropene tradiționale au fost caracterizate de o anumită letargie, în sensul că s-au limitat la apărarea Europei unite deja existente și la promovarea ideii de progres funcționalist lent al integrării. În ultimii ani, însă, înmulțirea dușmanilor interni și externi ai Uniunii obligă forțele proeuropene să se reorienteze și să facă o alegere clară în favoarea proiectului de federație europeană. Pe de altă parte, este din ce în ce mai evident că Uniunea trebuie să se consolideze și să devină capabilă să își servească eficient cetățenii dacă vrea să supraviețuiască; în caz contrar, riscul este de a ceda în fața forțelor antieuropene care vor câștiga tot mai multe alegeri, sau de a fi strivită de puteri autocratice, așa cum arată experiența războiului din Ucraina, și de concurența globală nu doar din partea Chinei, ci și a SUA, așa cum o dovedește Legea privind reducerea inflației.

În acest sens, trebuie citit proiectul de reformă a tratatului susținut de forțele europeniste din Parlamentul European demisionar, deja aprobat în plen la 22 noiembrie și acum blocat pe masa Consiliului European, așteptând ca șefii de stat și de guvern să decidă convocarea unei Convenții cu majoritate simplă pentru a discuta conținutul reformei.

Prin urmare, marea schimbare determinată de alegerile europene din 2024 este următoarea: Europa actuală nu mai este acceptabilă, iar acest fapt este clar pentru majoritatea forțelor politice în joc, care propun totuși o transformare a Uniunii într-o direcție sau alta: să sprijine construirea unei suveranități europene democratice sau să se întoarcă la Europa micilor patrii, gata să facă înțelegeri cu cele mai arogante puteri externe.

S-a deschis astfel o confruntare frontală asupra viitorului Europei. Pe de o parte, forțele naționaliste se întăresc și încearcă să preia puterea în tot mai multe țări, chiar și în Franța și Germania, care au fost mult timp motorul procesului de integrare. În același timp, forțele care cred în proiectul de unificare europeană, care sunt încă puternic predominante în opinia publică și în noul hemiciclu de la Strasbourg, trebuie să avanseze proiectul de federație europeană. Din acest motiv, noua majoritate din Parlamentul European trebuie să se formeze în jurul a două poziții nenegociabile, care trebuie să fie, de asemenea, o condiție indispensabilă pentru susținerea noii Comisii: sprijinul militar pentru Ucraina în războiul său de rezistență împotriva agresiunii rusești și voința de a reforma tratatele prin preluarea ștafetei legislativului demisionar și lupta pentru convocarea Convenției. A face Uniunea suverană este singura modalitate de a opri proiectul de regres democratic și civil, precum și de a se preda puterilor autocratice externe urmărite de forțele naționaliste și antieuropene.

Scrisoarea Europeană este publicată în 7 limbi sub auspiciile Fundației Europene Luciano Bolis, în colaborare cu Uniunea Federaliștilor Europeni, cu ajutorul programului CERV Grant 2023-Proiect 101140644.

Aici toate versiunile