EL 83 | Dar acolo unde este pericolul, crește și puterea salvatoare.
ITALIANĂ | FRANCEZĂ | GERMANĂ | SPANIOLĂ | GREACĂ | ENGLEZĂ
Alegerea lui Trump, cu repercusiunile pe care le va avea la nivel internațional, survine într-un moment de mare vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană, înghesuită între amenințările la adresa securității, dependența de țări terțe în sectoare strategice, regresul tehnologic, o criză economică, politică și socială care slăbește democrația și două țări-cheie, Germania și Franța, paralizate de crize interne. Confruntată cu acest scenariu, Uniunea Europeană nu se poate salva decât abordând problemele de fond care paralizează procesul de integrare de decenii și rezolvând cauzele declinului său structural.
O furtună perfectă planează asupra Europei. După ce a supraviețuit unei serii de crize în ultimii 15 ani - de la riscul de default multiplu la pandemie, de la urgența refugiaților la invazia Rusiei în Ucraina - Uniunea se află acum în pragul unor noi tensiuni grave. Victoria lui Donald Trump la 4 noiembrie a predat controlul celei mai mari puteri economice și militare din lume aripii de extremă dreapta a Partidului Republican, compusă în mare parte din miliardari fără scrupule și pușcăriași. Obiectivul lor declarat, „America pe primul loc”, va duce la o politică comercială agresivă și la dezangajarea din scenarii care nu sunt considerate imediat strategice, începând cu Europa.
Alegerea lui Trump riscă să servească drept catalizator pentru alte crize globale. Situația din Ucraina ar putea escalada în violențe sporite, Putin intenționând să cucerească mai multe teritorii. În Orientul Mijlociu, încetarea fragilă a focului din Liban și dinamica schimbătoare din Siria exacerbează instabilitatea, în timp ce Coreea de Sud este cuprinsă de haos politic în urma loviturii de stat eșuate a președintelui Yoon.
Furtuna Trump lovește Europa într-un moment de mare vulnerabilitate politică. Cele două națiuni cheie, Germania și Franța, sunt paralizate de crize interne. În Germania, cu alegerile în februarie, CDU-CSU va câștiga probabil o majoritate relativă, dar formarea unui guvern stabil rămâne o provocare. Potențialele coaliții cu SPD sau cu Verzii (sau cu ambele) par fragile, în timp ce sentimentul de insecuritate și criza din sectorul industrial alimentează sprijinul pentru AfD, partid de extremă dreapta. În Franța, după alegerile legislative anticipate din iunie, parlamentul este împărțit în trei blocuri - stânga, centru și extrema dreaptă - ceea ce face extrem de dificilă formarea unui guvern. Rigiditatea celei de-a cincea Republici, combinată cu strategiile îndrăznețe ale liderilor populiști și extremiști precum Le Pen și Mélenchon, exclude o soluție pe termen scurt. Paradoxal, Italia demonstrează o mai mare stabilitate, cel puțin pentru moment, în ciuda dificultăților evidente ale guvernului de a-și îndeplini promisiunile privind reformele economice (reduceri fiscale și liberalizări) și instituționale (autonomie regională și funcția de premier).
Acești factori combinați fac din Europa o țintă vulnerabilă, expusă unei crize pe mai multe fronturi fără precedent în istoria sa recentă. Cu toate acestea, în fața acestor noi pericole, Uniunea Europeană se poate salva prin abordarea problemelor fundamentale care paralizează procesul de integrare de decenii și prin rezolvarea cauzelor profunde ale declinului său structural.
Aceasta este concluzia desprinsă din Raportul Draghi privind competitivitatea și din Raportul Niinistö privind securitatea, elaborate la inițiativa Comisiei Europene și făcute publice în ultimele luni. Ambele rapoarte subliniază că vastul potențial al UE este blocat în primul rând de deficiențele cronice ale sistemului său instituțional, care împiedică luarea în timp util a deciziilor de interes general, și de disponibilitatea limitată a instrumentelor financiare necesare pentru punerea în aplicare a politicilor sale. Prin urmare, sunt necesare urgent două reforme: abolirea regulii unanimității în Consiliu în chestiuni-cheie precum politica externă și de apărare și acordarea autonomiei fiscale a Uniunii pentru a împrumuta și a obține resurse proprii. Numai în aceste condiții UE poate face saltul politic mult așteptat de cetățenii săi, care, deși își păstrează încrederea în procesul de integrare, consideră că instituțiile actuale sunt total inadecvate pentru a face față provocărilor actuale.
Acesta este testul decisiv pus de noul ciclu de crize multiple și potențial fatale pentru Uniune: odată cu slăbirea Franței și a Germaniei, singura conducere politică capabilă să abordeze interesele generale ale Uniunii este Comisia Europeană. În ciuda dificultăților inițiale legate de numirea comisarului Fitto, din partidul eurosceptic Conservatorii Europeni, și a comisarului Ribera, contestată de deputații europeni spanioli din Partidul Popular European, noul executiv condus de Ursula von der Leyen a fost instalat la 1 decembrie 2024, conform calendarului.
În discursul său inaugural, von der Leyen a îmbrățișat obiectivele politice subliniate în rapoartele Draghi și Niinistö, anunțând o serie de propuneri legislative, inclusiv finalizarea Uniunii piețelor europene de capital, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea unei mai mari autonomii energetice. În același timp, von der Leyen și-a reafirmat angajamentul față de reformele instituționale, inclusiv revizuirea tratatelor, în strânsă colaborare cu Parlamentul European. Acesta din urmă a prezentat, anul trecut, un proiect ambițios de reformă a UE, aliniat la cererile cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.
Sarcina noii Comisii va fi astfel dublă. Pe de o parte, ea trebuie să promoveze proiecte urgente pe termen scurt, nu numai contracarând tarifele americane, ci și sprijinind industria europeană de apărare, făcând investiții strategice pentru decarbonizarea durabilă și consolidând ajutorul militar acordat Kievului, ceea ce va necesita imediat emiterea de noi euroobligațiuni. Pe de altă parte, Comisia trebuie să facă presiuni asupra guvernelor pentru a iniția un proces de reformă a UE, eventual prin convocarea unei Convenții, cu sprijinul Parlamentului European, care a înaintat deja această solicitare Consiliului European fără a primi un răspuns până în prezent.
Numai printr-o acțiune decisivă a Comisiei, susținută de forțele proeuropene din Parlamentul European, va fi posibilă transformarea crizelor în oportunități și relansarea perspectivei unui viitor stabil și prosper pentru Uniunea Europeană.
Scrisoarea Europeană este publicată în 7 limbi sub auspiciile Fundației Europene Luciano Bolis, în colaborare cu Uniunea Federaliștilor Europeni, cu ajutorul programului CERV Grant 2023-Proiect 101140644.